Da. Cafeaua este la ora actuala o sursa majora de antioxidanti pentru lumea occidentala. Utilizandu-se felurite metode de evaluare biochimica, s-a dovedit ca populara bautura are o putere antioxidanta (in vitro) mai mare decat a berii, sucurilor de fructe, ice-tea-ului sau a ceaiului negru, putandu-ne astfel ajuta in lupta cu "oxidantii" sau radicalii liberi (dieta deficitara, fumatul, mediul foarte poluat, expunerea prelungita la ultravioletele solare, solicitarea nervoasa) care provoaca stres oxidativ. De asemenea, antioxidantii sunt prezenti si in cafeaua decofeinizata, dezactivand radicalii liberi care intervin in procesele de oxidare.

Nu exista o evidenta conclusiva care sa demonstreze ca un consum moderat de cafea ar dauna sanatatii.

Nu. Bautorii de cafea nu au nevoie de cantitati din ce in ce mai mari pe perioade indelungate de timp (efect caracteristic substantelor care provoaca dependenta) si isi pot modera sau schimba obiceiul de consum fara nicio dificultate. Mai mult decat atat, consumul de cafea nu are efecte psihosociale.

Da. Cofeina din cafea stimuleaza arderea caloriilor prin metabolizarea depozitelor de grasime din organism.

Nu. Oamenii isi gasesc in mod natural un nivel de consum care li se potriveste. Acest nivel se poate schimba sau nu de-a lungul timpului, dar nu este nevoie de un consum din ce in ce mai ridicat pentru mentinerea satisfactiei.

Nu. Studiile recente au demonstrat ca nu exista o asociere intre consumul moderat de cafea si problemele cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza, infarctul de miocard si hipertensiune.

Exista multi factori externi, precum galagia, temperatura si disconfortul care pot determina cat timp ii ia unei persoane pana adoarme. Pentru unii oameni consumul de cafea seara poate afecta intr-o mica masura somnul.

Cafeaua nu are niciun efect asupra presiunii sangelui pentru persoanele care beau in mod regulat. Pentru cei care nu au mai consumat cafea de o anumita perioada de timp, cofeina poate provoca o presiune a sangelui mai ridicata pentru o scurta perioada de timp.

Aceasta mareste capacitatea de invatare si memorare, intensificand impulsurile electrice ale celulelor nervoase, cunoscute sub numele de ritmuri gamma. Acestea cresc in intensitate in momentul in care o persoana incearca sa rezolve mental probleme complexe.

In general, persoanele care beau cafea nu au un nivel mai ridicat al colesterolului decat cel al persoanelor care nu consuma. Doar cafeaua preparata dupa metoda fierberii s-a dovedit a influenaa cresterea colesterolului. Acest efect poate fi combatut prin simpla filtrare a cafelei fierte.